Dupa publicarea spre dezbatere de catre AMPOSDRU a schitei Ghidului Solicitantului - Conditii Specifice pentru DMI 6.1. – “Dezvoltarea economiei sociale”, potentialii beneficiari au ridicat urmatoarea problema: lansarea unei cereri de propuneri de proiecte de grant versus lansarea unei cereri de proiecte strategice, potrivit unui comunicat al AMPOSDRU. Pana in prezent, majoritatea proiectelor aprobate si contractate in cadrul AP 6, si in special DMI 6.1., sunt reprezentate de proiecte strategice ce vizeaza finantarea de dezvoltare a sistemului. In urma analizei rezultatelor intermediare, Autoritatea de Management a decis sa puna mai mare accent pe dezvoltarea economiei sociale propriu-zise, respectiv a structurilor economiei sociale. Liniile de finantare ce urmeaza a fi lansate vor cuprinde conditii specifice privind activitatile ce pot fi finantate si, nu in ultimul rand, o valoare minima a indicatorilor ce trebuie atinsi in cadrul proiectelor. Pana in prezent, pentru DMI 6.1., situatia privind lansarea liniilor de finantare, a numarului de proiecte contractate, precum si a sumelor solicitate in cadrul acestor proiecte este urmatoarea: • 2007 – 2010: a fost lansata o singura cerere de propuneri de proiecte de grant (call 53) in cadrul careia au fost subcontractate 11 proiecte cu o valoare totala a cheltuielilor eligibile de 13.774.832 de lei. • 20017 -2010: au fost lansate trei cereri de propuneri de proiecte strategice (call 14, call 69, call 84) in cadrul carora au fost contractate 42 de proiecte cu o valoare totala a cheltuielilor eligibile de 642.547.844 de lei.
Cei care doresc sa acceseze fonduri europene trebuie sa parcurga anumite etape preliminare:
1. Sa identifice Programul Operational in cadrul caruia solicitantul poate depune proiect, in functie de domeniul in care acesta activeaza;
2. Sa parcurga prezentarea axei prioritare, respectiv a domeniului major de interventie;
3. Sa citeasca Ghidul Solicitantului (dupa lansarea schemei de finantare);
4. Sa completeze documentatia necesara pentru programul ales si linia de finantare aferenta;
5. Sa depuna cererea de finantare la structura – regionala sau nationala – responsabila cu implementarea schemei respective de finantare.
Desi fondurile nerambursabile – fie ca sunt europene sau din alte surse – reprezinta un subiect abordat in tot soiul de locuri – internetul, cel putin este bantuit de asa ceva -, ca sa nu mai vorbesc de sutele de cursuri de management de proiect pe care le promoveaza diferite organizatii sau ghidurile practice publicate, sunt inca multe intrebari. Nu doar una singura: de unde obtinem co-finantare?
Intrebarile vin atat dinspre solicitantii de fonduri, cat si dinspre beneficiarii care deja implementeaza proiecte din surse nerambursabile si au de recuperat banii cheltuiti. Poate parea paradoxal, dar exista si multe altele neadresate din lipsa de informare. In urma unui seminar pe care l-am organizat in urma cu aproape doi ani, cineva spunea ca nici macar nu se gandise la intrebarile care-i tot apareau in timpul derularii cursului. Dupa ce si-a clarificat nelamuririle, strict pe problema sa, a plecat cu schita proiectului pentru care a si primit finantare:).
Totodata, din discutiile cu evaluatori de proiecte, inclusiv pe pre-aderare, am inteles ca multi solicitanti depun propuneri de finantare doar pentru a fi acolo. Pe principiul, prima conditie e sa particip! Nu, nu conteaza cum, ci acum!
Dar fac asta fara ca macar sa raspunda la prima intrebare, esentiala de altfel: care este problema pe care o pot rezolva eu cu fondurile pe care le cer?
Iar de aici porneste totul: multi renunta si invoca motive legate de reaua credinta a evaluatorilor, ceea ce duce, probabil, la convingerea ca solicitantul este un fel de Don Quijote care se lupta cu morile de vant.
Ca asa se intampla, de cele mai multe ori, o dovedeste gradul jalnic de absorbtie al fondurilor in Romania.
Sa nu uitam insa ca exista multi beneficiari de fonduri nerambursabile care si-au cladit afaceri de succes datorita acestor bani! Aici, in amarata asta de tara, in Romania! Si, foarte important, sunt si cazuri de afaceri care si-au crescut deverul in perioada de criza. Si asta pentru ca in criza apar problemele. Daca nu le vedem, nu putem sta la aceeasi masa cu beneficiarii. Si tot ce ne ramane din criza sunt crizele si timpul de a-i comenta sarcastic pe cei care: au vazut problema si au apucat-o de coltul care trebuia, au avut informatia corecta si au actionat. In timp util.
